În urma solicitării parvenite la Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova (în continuare CHDOM) din partea Ministerului Justiţiei, prin care a fost înaintat pentru coordonare proiectul de lege privind modificarea şi completarea Codului Penal al Republicii Moldova (în continuare CP) către CHDOM, vă transmitem observaţiile aduse acestui proiect de lege, precum urmează:

1. La articolul 13¹ „predarea”, pledăm pentru reformularea acestuia, şi anume „Curtea Penală Internaţională” să fie substituită cu „unui tribunal penal internaţional”. Motivaţia acestei schimbări ar consta în faptul că dacă astăzi există doar Curtea Penală Internaţională, atunci mâine pot apărea mai multe, şi va fi nevoie de schimbat CP o dată cu ratificarea vreunui tratat internaţional. De aceea pentru ca legea penală să urmărească şi principiul stabilităţii, propunem să fie acceptată această formulare.
2. La articolul 23 propunem să fie modificat. Şi anume sintagma „alienaţiei mintale” se va substitui cu sintagma „disabilitate mintală”, deoarece termenul de „alienat” este depăşit şi organismele internaţionale universale şi, mai ales cele regionale (Consiliul Europei) tind să utilizeze anume această sintagmă „disabilitate mintală”, astfel utilizând în general termenul de „disabilitate fizică sau mintală”. Tot la acest articol, la alineatul (2), verbul „a devenit” nu este utilizat adecvat în acest caz. De aceea recomandăm următoarea formulă a alineatului: „Nu este pasibil de pedeapsă, persoana care, deşi a săvârşit infracţiunea în stare de responsabilitate, înainte de pronunţarea sentinţei de către instanţa de judecată, din cauza apariţiei unei disabilităţi mintale, nu putea să-şi dea seama de acţiunile ori inacţiunile sale sau nu putea să le dirijeze”.
3. La articolul 40¹ aducem modificări, şi anume sintagma de „autoritate legală”, să fie înlocuită cu sintagma „autoritate publică”, pentru că în toată legislaţia Republicii Moldova se utilizează anume acest din urmă termen, şi nu ar fi corect de a introduce un alt termen care poate fi interpretat incorect. Totodată „ordinul sau dispoziţia criminală” creează ambiguităţi şi elemente noi, şi venim cu modificarea acesteia cu „ordinul sau dispoziţia cu caracter penal”.
4. La articolul 77, litera f) pledăm pentru menţinerea prevederii actuale a CP, şi anume ca cuvântul „persoane” să rămână neschimbat. Cauza acestei remarci constă în faptul că dacă se modifică cu „purtător de autoritate publică” se îngustează domeniul de valori sociale şi va limita numărul subiecţilor care ar putea cădea sub incidenţa acestei litere.
5. La articolul 127² „predarea”, considerăm că este utilizată tautologia, astfel se repetă inutil cuvântul „predare”, şi anume „prin predare se înţelege predarea...”. De aceea, venim cu modificarea următoare: „prin predare se înţelege transmiterea ...”. Totodată, ar fi binevenit de completat acest articol, astfel ca acesta să finalizeze cu următoarele: „în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte”.
6. La articolul 127³ „extrădarea”, cuvântul „persoană” să fie substituit cu „un cetăţean străin sau apatrid”, dat fiind faptul că cetăţenii proprii nu pot fi extrădaţi. În acelaşi timp, cuvântul „tratat” include cuvântul „convenţie”, de aceea iarăşi este vorba de utilizarea unor sinonime, care în acest context nu este necesară. Astfel, considerăm cuvântul „convenţie” să fie exclus, şi să aibă următorul conţinut: „în aplicare unui tratat internaţional sau a legislaţiei naţionale”.
7. La articolul 127 simbolul „/”, conform tehnicii legislative, nu se foloseşte. De aceea, considerăm că acesta trebuie să se substituie cu conjuncţia „sau”, astfel formând următoarul conţinut: „prizonier de război sau persoana lipsită de libertate”.
8. La articolul 135 „Genocid” se propun modificări, şi anum odată ce termenul dat, în prezent, este utilizat şi aplicat în baza discriminării, astfel discriminarea este un termen complex ce se bazeată pe mai multe criterii. De aceea, pledăm pentru următoarea formulă a articolului dat: „săvârşirea, cu intenţia de a distruge, în întregime sau parţial, un grup care se distinge pe criterii de sex, rasă, culoare, limbă, opinii politice sau alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau altă situaţie, a vreuneia din următoarele fapte:...”. totodată, în cadrul literii b) adjectivul „mintale”, nu este întocmai potrivit, de aceea pledăm pentru formularea: „...integrităţii fizice sau psihice...”. Iar la litera e) cuvântul „transferarea” prezintă ambiguităţi, astfel suntem de părerea că întoluirea acestuia cu cuvântul „plasarea” ar fi mai cuvenit.
9. La articolul 135¹, litera c) propunem a-l reformula şi anume: „întemniţarea sau altă formă de privare gravă a libertăţii fizice...”, odată ce prezenta formulă „altă formă DE privare gravă DE libertate fizică” prezintă repetare inutilă. La litera e) sintagma „gravitate comparabilă” este incertă, astfel creează semne de întrebare, „comparabilă cu ce?”. La litera f) se va utiliza aceeaşi remarcă ca la articolul 135, inclusiv de completat finalul acestei litere cu: „infracţiune împotriva păcii şi securităţii omenirii sau crimă de război”. Iar litera g) nu este clară ce se are în vedere prin „dispariţii forţate” (răpirea? Sau dacă o persoană dispare, oricum este ceva involuntar, astfel este de la sine înţeles că a dispărut forţat). La litera j) „mintale” se va substitui cu „psihice”; iar cuvântul „detenţiune” să fie substituit cu „detenţie”, pentru că în acest proiect de lege se utilizează ambii termeni, însă ar fi bine să se utilizeze doar unul singur.
10. La articolul 137 „tratamente inumane” ţinem să menţionăm că acesta nu este clar şi apar un şir de întrebări. Expertiza Codului Penal al RM din partea Consiliului Europei enunţă următoarea observaţie: „Astfel, la categoria „tratamente inumane” este raportată şi „tortura”, în dezacord cu Convenţia pentru apărarea drepturilor omului (articolul 3), care face o distincţie clară între acestea, tortura fiind de o gravitate mai mare decât tratamentul inuman (hotărârea din 28 iulie 1999, Selmouni c. Franţa). Urmează deci ca titlul articolului să fie modificat, fie prin menţionarea crimei contra omenirii, fie prin introducerea noţiunii de „tortură şi tratamente inumane”. Mai mult decât atât, în măsura în care tortura şi tratamentul inuman se deosebesc prin gradul lor de gravitate, această deosebire se va repercuta şi asupra răspunderii penale, care nu va putea fi aceeaşi în ambele cazuri. Or, articolul 137 descrie comportamente care au puţine în comun (de exemplu, „lipsirea de libertate fără temei legal” este considerată tratament inuman în acelaşi timp cu deportarea). Prin urmare, ar trebui să se specifice şi să definească în termeni mai precişi ce anume se consideră tratament inuman şi ce se consideră tortură, având în vedere consecinţele care decurg din acestea.” Susţinem această părere şi pledăm pentru a fi luată în consideraţie.
11. La articolul 137¹ considerăm că cuvântul „anexării...” trebuie de substituit cu „alipirii...”, care este un termen mai adecvat în acest context. Totodată, este utilizată prea des conjuncţia „sau” în litera a) a acestui articol, ceea ce reprezintă un enunţ lipsit de certitudine.
12. La articolul 137³ considerăm că cuvântul „ducere” trebuie exclus şi să fie reformul în felul următor: „aplicare mijloacelor şi metodelor interzise în timpul războiului”.
13. Articolul 1376 alineatul (1) este formulat evaziv şi neclar. Iar la alineatul (3) litera f) propunem ca vârsta să fie de 16 ani, şi nu de 15 ani, deoarece în legislaţie va apărea astfel o vârstă nouă care va trebui argumentată corespunzător (în prezent în CP sunt utilizaţi indicii de 14 şi 16 ani). La alineatul (3) litera i) nu este clar cum se va stabili această declarare.
14. La articolul 138 litera a) sunt utilizaţi prea des „acest”, de aceea ar fi binevenit de a-l reformula.
15. Articolul 303 să fie completat nu de „sau de Curtea Penală Internaţională”, ci cu „sau de tribunale penale internaţionale”, şi respectiv la alineatul (2) se va respecta analogia.